Când vorbim despre risipa alimentară, putem face referire la produse, alimente sau mâncăruri care s-au stricat, deoarece nu au fost consumate la timp, sau la surplusul de mâncare perfect comestibil (pentru că în unele cazuri ne umplem farfuriile prea mult și aruncăm resturile în loc să le consumăm mai târziu).
AUTOR
Andra Zoita
SFATURI PENTRU
Acasă | La bucătărie
PUBLICAT LA
17 Februarie 2021
CU SPRIJINUL
Câteva statistici
Până la o treime din alimentele la nivel global sunt irosite (1). În țările în curs de dezvoltare, este vorba de 400 până la 500 de calorii per persoană pe zi. Iar în țările dezvoltate (cu o economie puternică), vorbim chiar de 1.500 de calorii per persoană zilnic.
La nivel mondial, una din trei înghițituri de alimente produse nu ajunge să fie consumată(2). Unele produse, în special în țările în curs de dezvoltare, sunt deteriorate în procesele de recoltare, depozitare și transport. Dar, în țările dezvoltate, o parte bună este aruncată după ce ajunge în mâinile consumatorului (cumpărăm dezordonat și uităm de mâncare în frigider sau cămară până aceasta se strică).
Pe de altă parte, în fiecare zi, aproximativ 842 de milioane de oameni (5) nu mănâncă suficient și 98% dintre aceștia trăiesc în țările în curs de dezvoltare.
Majoritatea oamenilor nu cred (sau nu știu) despre ei că risipesc multă mâncare. Câteva statistici din studiul 100 de Români – studiu național lansat în 2018 de Lidl România împreună cu Ambasada Sustenabilității și susținut de Departamentul pentru Dezvoltare Durabilă din cadrul Guvernului României, arată că:
- Dacă România ar fi o comunitate de 100 de oameni, 64 dintre ei și-ar permite coșul minim de consum lunar în valoare de 774 ron și ar cheltui în medie 34% din venituri pe mâncare. 36 dintre cei 100 de oameni nu și-ar permite coșul minim de consum.
- Dacă România ar fi o comunitate de 100 de oameni, fiecare ar risipi 74 de kilograme de mâncare anual.
- Dacă România ar fi o comunitate de 100 de oameni, fiecare persoană ar genera 261 de kg de deșeuri pe an: 94,4% ar fi aruncate la gropi de gunoi, 3,7% ar fi reciclate, 1,3% ar fi valorificate energetic, 0,6% ar fi transformate în compost.
Alte statistici din studiu găsiți aici.
De ce risipa alimentară e o problemă care ne privește pe toți?
Fiecare dintre noi ar trebui să reducă la minimum risipa de alimente deoarece:
- A risipi mâncare înseamnă a irosi bani, forță de muncă și resurse precum energie, pământ și apă. Toate acestea sunt resurse folosite în producerea alimentelor.
- Prin descompunere, alimentele pe care le aruncăm emană gaze cu efect de seră. Astfel, risipa de alimente contribuie la schimbările climatice.
Risipa alimentară înseamnă risipa resurselor
Producând și consumând cât este nevoie și nu mai mult, economisim resurse. Risipa de hrană înseamnă și risipă de apă: un burger are nevoie de 2400 de litri de apă pentru a fi produs (pentru irigarea grânelor și a ierbii pe care o mănâncă vacile, plus apă pentru hidratarea animalelor și prelucrarea cărnii). Dacă irosim chiar și o parte din el, am irosit și apa necesară producerii sale.
Hai să facem un test, așa că te întrebăm: Cât durează să faci un duș? Tu ai lăsa apa la duș să curgă zadarnic 370 de minute? Adică un duș de 6 ore)? Ei bine, de atâta apă este nevoie pentru producerea unei jumătăți de kilogram de carne de vită, pe care ai uitat-o în congelator și trebuie să o arunci.
Nu vom lăsa dușul să curgă nici timp de 104 minute (1,7 ore), nu? Dar exact de atâta apă este nevoie pentru a obține jumătate de kilogram de carne de pui.
Apă irosită, măsurată în minute de duș(3), pentru diferite alimente care se risipesc adesea:
- 1/2 kg de brânză = un duș de 122 min
- 115 grame de ciocolată = un duș de 90 min
- 1/2 kg de orez alb = un duș de 60 min
- 1/2 kg de banane = un duș de 42 de min
- 1/2 kg de roșii = un duș de 5 min
Însă, de fiecare dată când produsele alimentare se irosesc, nu facem doar risipă de apă, ci IROSIM toată energia necesară la producerea acestora. Cu alte cuvinte, mâncarea aruncată înseamnă energie, apă și multe alte resurse irosite.
Pentru a avea o imagine a cantității de apă necesară pentru creșterea și procesarea alimentelor (udarea solului, hidratarea animalelor), iată o mică listă a amprentei de apă pentru producerea unora dintre cele mai obișnuite alimente(4):
- Întoarce cardul -Cantitatea de apă necesară (în litri) pentru producția următoarelor alimente:
• Pentru 1/2 kg de zahăr rafinat sunt necesari 749 l
• Pentru 1/2 kg de orz sunt necesari 749 l
• Pentru 1/2 kg de grâu sunt necesari 499 l
• Pentru 1/2 kg de cartofi sunt necesari 450 l
• Pentru 1 ou sunt necesari 200 l
• Pentru 1 măr sunt necesari 68 l. Este nevoie de 224 litri de apă pentru a produce 1 cană de suc de mere.
• Pentru 1 portocală sunt necesari 49 l. Este nevoie de 200 litri de apă pentru 1 cană de suc de portocale.
• Pentru 1 felie de pâine sunt necesari 41 l. Cea mai mare parte a cantității de apă este necesară pentru producerea grâului.
Mâncare risipită în România
Cum putem contribui la reducerea risipei de alimente?
Fiecare dintre noi poate și trebuie să facă ceva. Este necesar un efort combinat pentru a reuși să producem o schimbare vizibilă, să avem un impact pozitiv. Și poți începe cu următoarele lucruri:
- Profită la maximum de produsele alimentare pe care le ai. Află ce poți face acasă pentru a ajuta la reducerea risipei alimentare cu ideile noastre de rețete – fii creativ cu resturile alimentare sau învață cum poți preveni risipa alimentară cu ajutorul sfaturilor din seria #RețetaResponsabilă de la Lidl! Astfel, vei putea afla idei ingenioase despre cum să depozitezi eficient alimentele și să le refolosești creativ, în rețete delicioase!
- Încearcă să planifici în avans mesele și cumpărăturile cu ajutorul acestor sfaturi.
- Nu cumpăra mai mult decât ai nevoie.
- Porționează corect mâncarea la fiecare masă.
- Compostează resturile alimentare.
Toți putem fi parte din soluție!
Este ușor pentru mulți dintre noi să spună că risipa de alimente este problema altcuiva: “Eu nu fac niciodată risipă de mâncare!”. Vestea proastă este că toți contribuim la această problemă.
Dar vreți să știți care este vestea bună? Tot NOI putem fi parte din soluție!
Referințe:
- https://stopwastingfoodmovement.org/food-waste/food-waste-facts/
- https://www.greenbiz.com/article/everybody-hates-wasting-food-so-why-do-we-do-it-and-how-can-we-stop
- https://savethefood.com/did-you-know/
- https://www.latimes.com/food/dailydish/la-dd-gallons-of-water-to-make-a-burger-20140124-story.html
- https://borgenproject.org/10-world-hunger-statistics/