La nivel global, aproximativ o treime din totalul alimentelor produse pentru consumul uman este irosit, iar în Uniunea Europeană se estimează că 20% din totalul alimentelor produse se pierd sau se irosesc, în timp ce 43 de milioane de oameni de la nivelul Uniunii Europene nu își permit zilnic mese care să asigure o alimentaţie adecvată.
Anual, un cetăţean român aruncă în medie la gunoi aproximativ 192 de kilograme de alimente, adică 2,2 milioane de tone de alimente la nivelul întregii ţări. Peste 6.000 de tone în fiecare zi, în timp ce 500.000 de români merg zilnic la somn înfometați.
Ce înseamnă problema risipei alimentare?
V-ați gândit care sunt rezultatele unui consum mai mare decât cererea pe care o avem pentru alimente? Ei bine, în primul rând, prin aruncarea acestora, putem spune că aruncăm și bani.
O familie cu venituri medii în Romania aruncă mâncare în valoare de 220 de euro anual, iar în țările cu economii puternice și nivel de trai ridicat, această sumă poate fi chiar de 3 ori mai mare. In acelasi timp in lume, 825 de milioane de oameni (din care 500.000 în România) suferă de foame. 1 din 9 oameni merg la somn infometați, iar mulți dintre aceștia sunt copii.
Cele mai risipite produse
Decalajele dintre mediul rural și mediul urban în România
Statistici România cu un singur chip – studiu național lansat de Lidl România împreună cu Ambasada Sustenabilității, care măsoară decalajele dintre mediul rural și mediul urban și se alătură programului „România Solidară”, inițiativa Ambasadei Sustenabilității pentru combaterea sărăciei din țară:
- În România, o gospodărie cheltuie în medie, pe lună: pe alimente – 799,52 lei în mediul urban vs. 752,54 lei în mediul rural.
- În România, 18,6% din populația care trăiește în mediul urban, se află în risc de sărăcie sau excluziune socială, în timp ce 45,5% din populație care trăiește în mediul rural se află în același risc. Alte statistici din studiu aici
Importanța reducerii risipei alimentare
Risipa alimentară este o problemă foarte serioasă în întreaga lume, care ne afectează în atât de multe aspecte, toate acestea, într-un grad foarte ridicat.
Dar reducerea risipei de alimente aduce o mulțime de beneficii. Iată doar câteva motive semnificative pentru care risipa de alimente ar trebui diminuată.
Impactul financiar
Logica este destul de simplă – cumpărăm mai puțină mâncare, folosim ce avem și economisim mai mulți bani.
Conservarea energiei și a resurselor
Risipa de alimente crește emisiile de gaze cu efect de seră și contribuie la schimbările climatice.
Pe lângă reducerea poluării emise de risipa alimentelor, în proces sunt conservate și o mulțime de resurse dar și energie. De la cultivarea culturilor, producția, transportul și vânzarea de alimente – toate aceste procese consumă energie și resurse.
Atunci când există o cerere mai mică pentru producția de alimente, sunt necesare mai puține resurse. Și când se utilizează mai puține resurse și energie, se economisește mai mult pentru generațiile viitoare.
